{"id":367,"date":"2020-07-17T10:11:21","date_gmt":"2020-07-17T08:11:21","guid":{"rendered":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/balmaseda-ezagutu\/ondarea\/historia\/"},"modified":"2024-10-14T11:49:42","modified_gmt":"2024-10-14T09:49:42","slug":"historia","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/balmaseda-ezagutu\/historia\/","title":{"rendered":"Historia"},"content":{"rendered":"<p>[et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; custom_padding_last_edited=&#8221;on|phone&#8221; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; background_enable_color=&#8221;off&#8221; use_background_color_gradient=&#8221;on&#8221; background_color_gradient_direction=&#8221;360deg&#8221; background_color_gradient_stops=&#8221;rgba(255,255,255,0.42) 0%|rgba(2,2,2,0.38) 97%&#8221; background_color_gradient_overlays_image=&#8221;on&#8221; background_color_gradient_start=&#8221;rgba(255,255,255,0.42)&#8221; background_color_gradient_end=&#8221;rgba(2,2,2,0.38)&#8221; background_color_gradient_end_position=&#8221;97%&#8221; background_image=&#8221;https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/1400-X-1000.jpg&#8221; background_blend=&#8221;overlay&#8221; min_height=&#8221;400px&#8221; min_height_tablet=&#8221;&#8221; min_height_phone=&#8221;&#8221; min_height_last_edited=&#8221;on|desktop&#8221; custom_margin=&#8221;0px||||false|false&#8221; custom_padding=&#8221;90px||90px||true|&#8221; custom_padding_tablet=&#8221;88px||54px||false|false&#8221; custom_padding_phone=&#8221;60px||42px||false|false&#8221; locked=&#8221;off&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.16&#8243; module_alignment=&#8221;center&#8221; custom_margin=&#8221;20px||||false|false&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; background_enable_color=&#8221;off&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][dg_adh_heading title_prefix=&#8221;Balmasedako&#8221; title_infix=&#8221;Historia&#8221; use_dual_text=&#8221;on&#8221; use_dual_text_custom=&#8221;on&#8221; custom_text_input=&#8221;Ezagutu&#8221; prefix_background_bgcolor=&#8221;rgba(0,0,0,0)&#8221; infix_background_bgcolor=&#8221;rgba(0,0,0,0)&#8221; dual_text_margin=&#8221;||17px||false|false&#8221; dual_text_margin_tablet=&#8221;&#8221; dual_text_margin_phone=&#8221;||3px||false|false&#8221; dual_text_margin_last_edited=&#8221;on|phone&#8221; _builder_version=&#8221;4.27.0&#8243; title_font=&#8221;Nunito||||||||&#8221; title_text_align=&#8221;center&#8221; title_text_color=&#8221;#ffffff&#8221; title_font_size=&#8221;70px&#8221; t_dual_text_align=&#8221;center&#8221; t_dual_text_color=&#8221;rgba(255,255,255,0.51)&#8221; t_dual_font_size=&#8221;165px&#8221; t_prefix_font=&#8221;Poppins|600|||||||&#8221; t_prefix_text_color=&#8221;#ffffff&#8221; t_infix_font=&#8221;Playlist Script|500|||||||&#8221; t_infix_text_color=&#8221;#ffffff&#8221; t_suffix_font=&#8221;Poppins|600|||||||&#8221; t_suffix_text_color=&#8221;#ffffff&#8221; custom_margin=&#8221;||40px|||&#8221; hover_enabled=&#8221;0&#8243; title_font_size_tablet=&#8221;50px&#8221; title_font_size_phone=&#8221;36px&#8221; title_font_size_last_edited=&#8221;on|desktop&#8221; t_dual_font_size_tablet=&#8221;134px&#8221; t_dual_font_size_phone=&#8221;72px&#8221; t_dual_font_size_last_edited=&#8221;on|tablet&#8221; t_prefix_text_align_tablet=&#8221;&#8221; t_prefix_text_align_phone=&#8221;center&#8221; t_prefix_text_align_last_edited=&#8221;on|phone&#8221; t_infix_text_align_tablet=&#8221;&#8221; t_infix_text_align_phone=&#8221;center&#8221; t_infix_text_align_last_edited=&#8221;on|phone&#8221; t_prefix_text_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; t_infix_text_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; t_suffix_text_shadow_style=&#8221;preset1&#8243; global_colors_info=&#8221;{}&#8221; sticky_enabled=&#8221;0&#8243;][\/dg_adh_heading][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=&#8221;1&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.27.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h2>Historian zehar bidaian<\/h2>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_font_size=&#8221;17px&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<p>Mendien eta ibaiaren arteko kokapen pribilegiatua pasabide naturala da goi-lautadatik kostalderaino, eta faktore horrek hiribildu gotortu baten sorrera eta Gaztela eta Bizkaia arteko merkataritza-ibilbideak ahalbideratu zituen.<\/p>\n<p> Ondo kokatuta egotea oso garai goiztiarretatik izan zen erabakigarria; izan ere, erromatarrek galtzada garrantzitsuenetako bat eraiki zuten (Pisoraca-Flaviobriga). Galtzada horretatik, zerealak garraiatzen zituzten Tierra de Camposetik Kantauriko portuetara, eta bidaia horretan Balmasedatik igarotzen ziren.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;2_5,3_5&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;2_5&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_font_size=&#8221;17px&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<p>Balmaseda izan zen Bizkaiko lehenengo hiribildua Lope Sanchez de Mena jaunak (Bortedoko jauna) 1199ko urtarrilaren 24an foruak eman zizkionetik. Logro\u00f1oko Forua emateak pribilegio juridiko, fiskal eta komertzialak ematen zizkien auzokoei, eta, beraz, hiribildua trukerako eta inguruko merkataritza-jardueran parte hartzeko lekua izan zen. <\/p>\n<p>Harresiz inguratutako Balmaseda haren testigantzarik zaharrena, hain zuzen ere, Zubi Zaharra da; aduana gisa funtzionatu zuen.<\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;3_5&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/wp-content\/uploads\/2020\/09\/02.09.BALMASEDA.PUENTE-VIEJO.0008-scaled.jpg&#8221; title_text=&#8221;BALMASEDA. Erdi Aroko Zubi Zaharra  &#8221; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_image][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;4_4&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; text_font_size=&#8221;17px&#8221; text_orientation=&#8221;justified&#8221; custom_margin=&#8221;0px||||false|false&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<p>Kantoietan dendak, mesoiak, artisau-industriak, errementaritzak, etab. sortu ziren, gremioetan. Horrez gain, komunitate judu garrantzitsu bat ere sortu zen, 1483an (Balmasedan Inkisizioa ezarri zen urtea) kanporatu zuten arte aurrera egin zuena.<\/p>\n<p>Ondoren, gerra-gertakari garrantzitsuek isla izan dute Balmasedako historian: Konbentzioaren Gerrak hiribildua lur-jotzean utzi zuen; Independentzia Gerrak kaos handi batean murgildu zuen (Napoleondar tropek Balmaseda erre zuten 1808ko azaroaren 8an); ondoren, Karlistadak iritsi ziren, hiribilduko egitura sozioekonomikoa suntsitu zutenak, eta, oraintsuago, Gerra Zibilean Kolitzako gudua gertatu zen, zeinetan 200 pertsona baino gehiago hil ziren.<\/p>\n<p>Joan den mendearen hasieran, trenbidearen etorrerak hiribilduaren berpizkunde ekonomikoa bultzatu zuen, industrializazio\u2011prozesuari hasiera eman ziona. Horri esker, Balmaseda probintziako herri nagusietako bat eta Enkarterriko hiriburu gisa sendotu da.<\/p>\n<p>Gaur egun, Balmaseda hiribilduak Erdi Aroko egitura mantentzen du, eta ibaiaren parean doazen luzetarako lau kale nagusi dauzka. Kale horiek berezi egiten dute hiribildua, eta iragan urrun bati buruz hitz egiten digute. Gal zaitez hirigune historikoko kantoietan eta plazetan, eta ezagutu gure monumenturik garrantzitsuenak. <\/p>\n<p>[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][et_pb_row column_structure=&#8221;1_2,1_2&#8243; make_equal=&#8221;on&#8221; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; background_color=&#8221;#f9f9f9&#8243; module_alignment=&#8221;center&#8221; custom_margin=&#8221;10px||||false|false&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_column type=&#8221;1_2&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_image src=&#8221;https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/Cerro-del-castillo-historia.jpg&#8221; title_text=&#8221;Gazteluko Muinoaren Proiektua&#8221; align=&#8221;center&#8221; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; width=&#8221;60%&#8221; module_alignment=&#8221;center&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_image][\/et_pb_column][et_pb_column type=&#8221;1_2&#8243; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][et_pb_text _builder_version=&#8221;4.27.0&#8243; _module_preset=&#8221;default&#8221; custom_margin=&#8221;10px||||false|false&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;]<\/p>\n<h3>Baliteke interesa izatea:<\/h3>\n<h3>-Balmasedako iragana eta etorkizuna-<\/h3>\n<p>[\/et_pb_text][et_pb_button button_url=&#8221;@ET-DC@eyJkeW5hbWljIjp0cnVlLCJjb250ZW50IjoicG9zdF9saW5rX3VybF9wYWdlIiwic2V0dGluZ3MiOnsicG9zdF9pZCI6IjIxODUiLCJlbmFibGVfaHRtbCI6Im9mZiJ9fQ==@&#8221; url_new_window=&#8221;on&#8221; button_text=&#8221;Gazteluko Muinoaren Proiektua&#8221; button_alignment=&#8221;left&#8221; _builder_version=&#8221;4.16&#8243; _dynamic_attributes=&#8221;button_url&#8221; _module_preset=&#8221;default&#8221; custom_margin=&#8221;10px||||false|false&#8221; global_colors_info=&#8221;{}&#8221;][\/et_pb_button][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p><div class=\"et_pb_module dg_adh_heading dg_adh_heading_0\">\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t\n\t\t\t\t<div class=\"et_pb_module_inner\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"dg-heading-container has-dual-text\">\n                \n                <div class=\"dg-heading-dual_text\" data-title=\"Ezagutu\"><\/div>\n                <h4 class=\"dg-heading\"><span class=\"prefix\">Balmasedako<\/span> <span class=\"infix\">Historia<\/span> <\/h4>\n                \n            <\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t<\/div>Historian zehar bidaianMendien eta ibaiaren arteko kokapen pribilegiatua pasabide naturala [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1277,"parent":358,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"class_list":["post-367","page","type-page","status-publish","has-post-thumbnail","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=367"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":279428,"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/367\/revisions\/279428"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/358"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1277"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/turismo.balmaseda.eus\/eu\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=367"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}